Etichete

Lista mea de bloguri

Postări populare

Follow by Email

duminică, 13 martie 2011

Purtarea de grija

Purtarea de grija a lui Dumnezeu.




In Psalmul 11 versetul 4 incepe cu : Domnul este in Templul Lui cel sfant si se termina cu Ochii Lui privesc si pleoapele Lui cerceteaza pe fiii oamenilor.Prin experienta care am trecut am vazut cum Dumnezeu vegheaza asupra cuvantului Sau, ca sa-l implineasca.

Pe vremea aceia multi plecau in Germania pentru o altfel de viata.M-am hotarat sa merg si eu cu niste prieteni de la biserica penticostala.Insa ei au plecat fara mime.Aveam o asa pace in inima incat nu mi-am facut nici un fel de probleme.Insa ulterior in luna ianuarie a anului 1993 un prieten din biserica a terminat stagiul militar si s-a intors acasa.Ma intrebat daca nu sunt interesat de o plecare in Germania.Am spus ca tocmai am mai avut ocazia sa merg insa cred ca acum a venit si timpul.Ne-am sfatuit si cu celelalt prieten din biserica si astfel am ajuns la concluzia de a pleca in Germania peste cateva zile dupa ce ne rezolvam problemele legate de serviciu si celelalte aspecte legate de o astfel de plecare.Ne-am cumparat si bilete pentru o excursie in Polonia, pentru ca pe acolo aveam de gand sa trecem.In respectiva duminica ne-am intalnit in Deva de unde aveam sa luam autocarul pentru excursie.Insa celalalt prieten s-a razgandit si nu a mai urcat in autocar.Am pornit din Deva si calatoream spre Polonia.La un moment dat prietenul a plecat si s-a dus la cineva cunoscut.Ramanand singur mi-am scos brosura Esentialul crestinismului si citem din ea.La un mic popas pe care l-am facut, mi-am pus brosura pe scaun si am coborat.Cand am revenit in autocar m-am trezit langa mine cu un tanar.Spune ca a vazut brosura si a vrut sa ma cunoasca daca sunt crestin.Am aflat ca era din Deva de la o biserica penticostala, mai fusese in Germania si se intorcea inapoi undeva unde mai lucrase si inainte.Mai era cu un prieten din aceiasi biserica, care si acesta mai fusese in Germania si acum dupa o vizita in Romania se intorcea inapoi ca sa lucreze la o pitzerie.Astfel eu m-am imprietnit cu acestia.Prietenul mai cunoscuse pe cineva si astfel ne-am format un grup de 6 persoane.La un moment dat autocarul s-a stricat si astefel am fost nevoiti sa inoptam la un hotel dintr-o localitate din Polonia.Dimineata urmatoare nu ne-am mai intors la autocar care ne ducea in Warsovia, ci am cautat sa ajungem la Zgorzelec un oras de la granita.La inceput cu ceva autobuze, apoi am luat trenul spre acea localitate.La un moment dat am crezut ca am ajuns, insa dupa ce ne-am dat jos am vazut ca gresisem. Ne-am urcat inapoi insa am fost vazuti de controlori care au venit la noi, ne-au luat pasapoartele si au zis ca ni le inapoiaza doar in schimbul a 50 de marci.Am platit si astfel am primit pasapoartele inapoi.La urmatoare statie am coborat si incercam sa ajungem la granita.Am platit pe un taximetrist care ne-a dus la un pod inchis care trecea peste un rau in Germania.Podul fiind inchis nu aveai cum sa treci pe el, insa am vazut ca pe dedesubt se putea deoarece in lungul lui erau ceva tevi si alaturi o punte.Am trecut astfel, cand am ajuns pe partea Germaniei accesul era blocat de un gard,insa ne-am coborat pe o franghie pe malul apei.In acel loc era o fabrica veche inchisa. Dupa ce am iesit din perimetrul fabricii, am mers dealungul unei linii de cale ferata.Dupa cateve ore ne apropiam de o gara dintr-un oras.Deoarece am vazut un granicer cu un caine nu am mai intrat in gara si am intrat in oras cu gandul sa gasim o modalitate de a ajunge in Berlin.Aici ne-am impartit in doua grupuri ca sa nu atragem atentia.Insa prietenul se dusese cu ceilalti doi cunoscuti si eu am ramas cu cei doi din Deva.Noi am platit pe un taximetrist cu 300 de marci sa ne duca in Berlin.Ne-am inteles sa mergem in gara mica pentru a nu avea probleme.Grupul celalalt a gasit un autobuz care i-a dus in gara mare.Aici in aceasta gara ei si-au cumparat bilete pt. a ajunge la destinatia lor.Deoarece mi se terminase cei 240 de marci cu care am plecat nu am putut sa-mi cumpar si eu un bilet de tren.Cum ei nu au dorit sa-mi plateasca un bilet am ramas singur in gara.Cel cu care ma imprietenisem prima data mi-a lasat 10 marci.Dupa plecare lor tot am asteptat sa vina si prietenul. Vazand ca numai vine, am zis ca trebuie sa ma descurc sa ajung in partea de vest.Astfel am luat un tren care ducea la Munchen. Neavand bani pt. bilet, m-am dus si incuiat in toaleta.Insa dupa un timp a venit controlorul care m-a dat jos la prima statie.Aici fiind un orasel mic, am zis ca trebuie sa merg mai departe.Insa mi-am dat seama ca daca ma vede controlorul cand ma urc, ma va cauta.La o anumita ora trebuia sa vina un tren care mergea spre Munchen.M-am dus la celalalt peron ca atunci cand vine trenul sa ma urc din partea cealalta si atfel sa nu ma vada controlorul.Insa nu stiu ce s-a intamplat, cu ce am gresit insa la ora respectiva in loc sa vina un tren dinspre Berlin a venit din partea cealalta.Eu nu am mai tinut cont, m-am urcat si incuiat la toalata.Dupa un timp am realizat greseala si deoarece nu stiam directia unde merg am zis ca cobor la Berlin.Insa trenul nu a mai trecut pe acolo.Dupa cateva ore am ajuns intr-o statie si cand scot capul pe geam observ ca e capat de line.Am coborat din tren si am intrat in gara.Deoarece trecuse ceva timp, am fost singurul care am coborat din tren.Am trecut pe langa niste politai care m-au privit cu ceva suspiciune, insa am scapat si de ei.Cand ies din gara am realizat ce oras mare este. Si acum cauta acul in carul cu fan, insa problema era ca nu stiam nici o boaba nemteste. Infine pana la urma un taximetrist ma duce la un bloc unde dormeau azilantii. Cand ma prezint ei imi spun ca trebuie sa ma predau oficialitatilor si aceasta este in alta parte.Insa in acelai timp venise pe acolo si politia si acestia m-au luat si dus ei la locul respectiv.Dupa predare mi-au spus unde trebuie sa ajung pentru a dormi.Mi-au dat o harta cu doua bilete pentru mijloacele de transport in comun.Insa partea cu statiile unde sa cobor a fost usor, dar dupa ce m-am dat jos a trebuit sa fac orientare turistica si nu prea m-am descurcat.Dupa un timp printre case ma opresc la un local.Vazand niste persoane tinere ca ies din local le-am aratat locul unde trebuie sa ajung.M-au urcat in masina si credca am mers vreo 15 minute.A doua zi m-am intors la centru pentru a mi se definitiva situatia si dupa vreo 10 zile primesc un lagar definitiv in Leipzig.Aici am incercat sa-mi gasesc de lucru si dupa cateva zile m-am angajat la redactia ‘ Morgen Post’ pentru a vinde pe strada ziare.Aici in a 7 zi de lucru, am avut un accident de tramvai in urma caruia am ramas fara 1/3 din gamba dreapta.Dupa o luna de coma si aproximativ inca doua am fost externat deoarece statul german nu a vrut sa-mi plateasca o proteza.Astfel m-am intors inapoi in azilul unde eram cazat.

Aici dupa o perioada de cateva saptamani una dintre persoanele cu care stateam in camera a zis ca vrea sa se intoarca in tara.M-a intrebat daca vreau sa ma intorc cu el si prietenii lui.Pentru aceasta la vremea potrivita mergeam la Ambasada si plateam pentru un pasaport valabil numai pentru a ne intoarce in tara.Asteptam sa vina ziua cand sa se hotarasca pentru intoarcere.Intre timp intr-o zi vine un paznic si imi comunica ca vor venii cei de la ziar sa vorbeasca cu mine despre proteza.Am zis ca nu stau sa-I astept si ca merg cu ei la Berlin. Ei insa m-au convins sa stau sa-I astept.Vazand ca cei de la redactie nu se tin de cuvant au hotarat ca saptamana urmatoare sa mergem la Berlin.In ziua de duminica eram in pat si la un moment dat aud o voce de la perete care imi spune ca nu am sa merg acasa cu Mircea.Eu nedumerit intreb daca o sa-mi pun proteza.In loc de raspuns am simtit o stare ca si cand mi-ar fi spus, o sa vezi tu.Nu stiam ce sa cred despre aceasta experienta, am ramas tare nedumerit.Insa marti seara Mircea ma intreaba daca nu as vrea sa amanam plecarea.Cand il intreb motivul el imi spune ca celalalt prieten pierduse banii la jocurile de noroc si sa mai stam sa-si faca rost de bani deoarece trebuiau sa-si cumpere masina ca sa ne putem intoarce in tara.Abia atunci mi-am adus aminte de experienta de duminica si ii spun ca sunt de acord.Zilele urmatoare a venit un pastor de la o biserica din Leipzig sa-mi spuna ca el imi rezolva problema cu proteza.

E interesant modul cum m-a vazut aceasta persoana.Eu stiind ca ma intorc in tara faceam zilnic antrenament cu carjele ca sa pot merge cat mai bine.Intr-o zi dupa ceva plimbari prin azil/lagar m-am dus si asezat pe o banca la poarta. Dupa un timp vad ca vine o masina din care se da jos o persoana cu barba si merge si discuta cu seful azilului care traducea pe un roman intr-o discutie.La un moment dat vad ca ma arata pastorului.Acesta nu a zis nimic atunci, insa s-a intors in acea duminica sa-mi spuna ca ma va ajuta in obtinerea unei proteze de gamba.Dupa vreo 10 zile aveam proteza.Dupa aceasta m-am intersat de motivul pentru care venise acolo pastorul. Am aflat ca venise pentru acel roman care avusese nevoie de ajutorul sefului de azil pentru traducere, deoarece acesta I se plansese de problemele lui din Romania.Insa pana la urma m-a ajutat pe mine lucru de demonstreaza marea bunatate a lui Dumnezeu pentru copii Sai.

Slava Lui pentru toate.Amin!

vineri, 4 martie 2011

Pocainta

Millard J. Erikson in tratatul sau de “Teologie crestina’ in vol. 3 scrie despre acest subiect in felul urmator: In N.T. exista de asemenea 2 termeni majori pentru pocainta.Unul este cuvantul Metamelomai, care inseamna ‘ a fi ingrijorat,preocupat sau a regreta”.
Al doilea termen major este Metanoes, care literal inseamna ‘ a gandi diferit despre ceva sau a avea o schimbare a mintii”.Adevarata pocainta este regretul cauzat de propriul pacat ca urmare a raului pe care I l-am facut lui Dumnezeu, insa acest regret este insotit de o dorinta autentica de abandonare a acelui pacat.
Lucrul cel mai interesant e ca acolo unde la noi in Biblie apare cuvantul pocainta, de fapt in original apare una din formele cuvantului Metanoia, care este o schimbare a gandirii,o aprofundare total diferita fata de ceilalti cu privire la trairea cu Dumnezeu.
Insa noi in loc sa folosim acest termen tinem cu dintii de Metamelomai, care este un termen care denota pocainta, insa care din pacate e inferior fata de Metanoia.Si nu-i de mirare de ce si starea bisericii de astazi e asa cum e.Insa daca ne permitem sa interpretam termenii din Biblie asa cum vrem noi, de fapt ne credem mai destepti decat Dumnezeu si astfel si rezultatele sunt care sunt.Mai trist e ca si am legalizat acest termen si multi astazi toata ziua nu stiu altceva sa faca decat Metamelomai. Ma gandesc aici cu durere la cate rugaciuni de pocainta am auzit insa fiind la general nu cred ca au depasit tavanul bisericii.O rugaciune de pocainta care nu are inclusa dorinta de schimbare nu are nici o valoare.Astfel o rugaciune care nu are in vedere constienta unui pacat si dorinta de a scapa de acel pacat anume, e doar risipa de energie, deoarece neavand in minte un pacat palpabil ci doar o stare de neconfort spiritual, nu avem cum sa-I spunem pe nume pacatului si nici la ce sa renuntam. Marea majoritate a celor care practica o astfel pocainta generela, nespecifica fac o mare confuzie intre Vechiul si Noul testament.Atunci pacatul era tratat prin lege acum e tratat prin credinta prin har, si e normal sa fie si o diferenta de abordare, insa din pacate nu prea se obseva la multi acest lucru si mai trist ca nici la amvoanele bisericilor.Intelegem din evrei 9:14, ca acum chiar si cugetele ne sunt curatate de pacatele comise.Insa ma intreb care este motivul pentru care unii mereu se pocaiesc de aceleasi pacate savarsite in trecut. Sa nu fi avut efect sangele Domnului Isus care printr-o pocainta sincera, curata si cugetul sau sunt robii unei interpretari gresite vechi testamentale a pacatului s-au a altor simtaminte firesti.Multi din pacate nu sunt constienti ca insusi firea noastra omeneasca lupta impotriva noastra, impotriva credintei noastre.
Stim cu toti ca jetfa de la calvar a Domnului Isus a acoperit toate pacatele trecute, prezente si viitoare ale omenirii.Nu poate sa apara vre-un pacat nou care sa nu intre sub incidenta acestui sange.Insa mai sunt destui care sunt afectati de mesajul vechi testamental, ca pacatele ne despart de Dumnezeu. Insa ma intreb, care pacate?
Mai sunt alte pacate decat cele pentru care a murit Domnul Isus? Din cate stiu eu nu si inteleg din Biblie ca oamenii vor suferii pedeapsa lui Dumneu nu din pricina pacatelor ci din cauza faptului ca nu au vrut sa creada si ca au respins chemarea Fiului lui Dumnezeu la mantuire care-i scapa de pacatele savarsite si-i impiedica de cele viitoare.Ca starea de pacat in care traiesc unii e un inpediment in apropierea de Dumnezeu e cu totul altceva, insa nu mai poate fi vorba de ceva care sa existe in a-L opri pe Dumnezeu sa se apropie de noi,Inainte doar depunerea jertfei iti garanta accesul la Dumnezeu.Acum asa ceva numai exista, bariera a cazut insa responsabilitatea a venit in totalitate omului,in a se apropia sa nu de Dumnezeu. In Romani 2 apostolul Pavel vorbeste bisericii, mai ales celor care se credeau putin mai credinciosi decat ceilalti.Astefel in ver. 4, spune : Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta(Metanoian).Daca apelam din nou la ceea ce spunea Erikson despre Metanoia, intelegem ca de fapt Pavel le spune altceva decat auzim din pacate de pe la amvoanele bisericii.Pavel nu spune ceia ce spun unii predicatori in ziua de azi : Fratilor sa ne pocaim(Metamelomai) si biserica Amin(cu strigate parca ), ci dimpotriva nu vezi tu cat de bun e Dumnezeu, nici macar bunatatea lu Dumnezeu nu te face sa te schimbi, sa-ti shimbi atitidinea fata de ceilalti, sa nu-i mai critici, sa nu-I mai judeci pe altii.In aceste versete se intelege destul de clar problemele de comportament care existau intre membrii acelei biserici.Si apostolul Pavel vrea sa le sensibilizeze inimile cu bunatatea lui Dumnezeu.Cand Dumnezeu e bun cu tine, iti poarta de grija, te iubeste, te ocroteste, ce se intampla cu tine de nu poti sa traiesti ca o fiinta transformata, ci tot mereu sa lasi firea sa domenasca in viata ta.Cand i-L vezi pe Dumnezeu ca se manifesta in toata maretia si splendoarea Lui e chiar si regretabil sa incerci ca fii tu insuti in loc sa-L lasi sa domneasca El in viata ta.Insa unora mai degraba inteleg ca daca ei ei predica si jumatate din Biserica zice Amin la indemnul lor la pocainta, e un adevarat succes. Si ca sa fie sucsesul mai mare repeta acest lucru de cateva ori si cred ca a fost super.Insa daca i-I intrebi ce au invatat, iti vor spune de pocainta.La intrebarea pentru ce, iti vor spune pai nu suntem pacatosi.Problema nu e, ca mai pacatuim cate-odata ci ca ei sunt mereu intr-o stare de pacat virtuala permanent.Si astfel unii predicatori continua din succes in succes iar biserica flamanda si lipsita de adevaratul Cuvant, piere din lipsa de cunostinta.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Tilviu: Defaimatorii

Tilviu: Defaimatorii

Defaimatorii

Defaimatorii

De cand am venit prima data la biserica prin 1987 si pana acum nici macar odata nu a auzit pe cineva predicand acest subiect.Nici macar nu am auzit de la amvon facand vreo aluzie la acest cuvant.Faptul ca este asa tare uzitata in biserica aceasta practica si nimeni "nimic" e greu de comentat.Din 1990 cand mi-am dat votul impotriva validarii unui diacon in slujba de pastor, nu mai scap de acesta atitudine din partea unora din biserici.De fapt de dupa terminare programului si a sedintei in care sa facut votarea pastorului, in drum spre casa auzeam boicoturile celor care pe langa treceam.
Mult timp am crezut ca acest cuvant nu este in Biblie, pana intr-o zi cand am citit din nou 1 Corinteni.Acolo la cap. 6, vers. 9-11 am gasit scris despre cateva categorii de oameni,care pot sa fie in Biserica insa care nu vor fi mostenitori ai imparatiei lui Dumnezeu printre acestia si Defaimatorii..Ap. Pavel a scris aceste cuvinte celor din biserica din Corint.Si faptul ca se intampla si azi nu e o simpla coincidenta.
In prima faza e interesant grupul din care fac parte acesti DEFAIMATORI., curvari, inchinatori la idoli, hotii, betivii sau cei lacomi.Toti acestia au ceva in comun; EGOISMUL lor in defavoarea altora, cititi si veti obseva.
Ne vine greu sa acceptam acest adevar insa sa nu uitam un lucru,Dumnezeu nu-si permite sa defaimeze pe nici un copil al Sau, pentru ca este lucrarea Lui in fiecare. Atunci cand cineva i-si permite sa defaimeze pe cineva, de fapt ceea ce reuseste e sa zadarniceasca lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu in cineva.Din punctul de vedere a lui Dumnezeu toti suntem la fel si beneficiari ai lucrarii harului Sau in noi.Dumnezeu indreapta pe fiecare DAR niciodata nu defaimeaza pe cineva.Atunci cine face o astfel de lucrare?Si celui care o face nu I se potrivesc aceste cuvinte?: NU VOR MOSTENI IMPARATIA LUI DUMNEZEU.
Fiecare in parte suntem lucrarea Lui si cine indrazneste sa defaime lucrarea Lui e vrednic de toata osanda.
Esentialul crestinismului este dragostea. Pe langa faptul ca cine nu are dragoste este NIMIC, acestia i-si permit sa faca ceia ce nici Dumnezeu nu-si permite si anume sa rascoleasca in trecutul celor pe care ii defaimeaza.Trecutul nostru e aruncat in marea uitarii.Acestia sapa sa gaseasca ceva. Apoi cursele care le intind celor pe care ii defaima. Si toate practicile la care acestia recurg pentru a-si gasi material pentru lucrarea lor de defaimare.
Datoria fiecarui crestin e sa ajunga plin de Duh, acestia nu au un astfel de obiectiv. Care poate fi sfarsitul oamenilor care nu au astfel de obiective in viata?
Chiar sa-ti greseasca cineva, trebuie sa-l ierti nu sa cauti sa-l defaimezi. Toti cei intorsi la Dumnezeu sunt a lui Dumnezeu. Pe cine defaima acestia atunci?
Dumnezeu sa ne pazeasca de asa ceva si sa aibe mila de inconstienti.
Si ce trist e ca unii se mai cred slujitorii Domnului.

luni, 29 noiembrie 2010

Un vot va rog

http://www.petitieonline.ro/petitie-p44837053.html
Te rog frumos daca vrei sa citesti si sa semnezi aceasta petitie , e referitoare la criteriile de incadrare grad persoane cu handicap, acele criterii sunt facute parca impotriva persoanelor cu handicap.De aceea am initiat aceasta petitie si m-as bucura daca ai semna si ai incerca si la altii.
Nu e vorba de o lege.Este distinctie intr-o Lege si un Ordin al unui ministru.
Ordinul este inferior Legii, insa in cazul de fata Legea 448/2006 face referire la drepturile persoanelor cu handicap.Toate persoanele cu handicap sunt supt jurisdictia acestei legi, insa cea care face incadrarea sau selectia petru a beneficia de drepturile conferite de lege, este acest Ordin 762/2007.
Insa acest Ordin a inlocuit altul mai bun, in sensul ca celalat trata cu respect persoanele cu handicap, era facut si adaptat la legislatia Europeana.De fapt a fost facut in perioada cand Romania trebuia sa-si adapteze legislatia la cea Europeana din cauza aderarii.Insa dupa aderare au schimbat placa cu Pers. cu hadicap.Astfel au schimbat acel Ordin European cu unul din anu 1992, care nu era bun ASTFEL nu trebuia adaptat legislatiei europene. Aceasta petitie are tocmai acest scop, sa revenina la celalat Ordin care trata cu respect persoanele cu handicap

sâmbătă, 28 august 2010

crestinism

O discutie cu un tanar care este la inceputul lucrarii pastorale m-a facut sa reflectez la anumite aspecte ale vietii de credinta.

Acesta fiind un sait de socializare intre tineri, este ocazia perfecata pentru a discuta despre ceea ce se intampla in biserici, despre ceea ce ne place si ce nu , ceea ce am dori sa se gaseasca si nu se gaseste, - Biblic.

Daca acum ca si tineri nu avem curajul sa discutam despre ceea ce credem, nu cred ca viitorii barbati de maine a bisericii vor avea curajul sa faca ceva pentru Hristos fara acordul celor “ mari”.

Iar pe de alta parte din mijlocul nostru se vor ridica pastorii de maine ai bisericii.Si acestia trebuie sa stie care este modul de gandire al celor din generatia lor.

………………………………………………………………………….

Cum spuneam l-a inceput acel tanar m-a impresionat cu mentalitatea lui batraneasca asupra bisericii. Batran poate insemna si intelept insa in situatia de fata nu e cazul, deoarece ii lipsea acea parte care face din fiecare un unicat.

“Pentru inceput trebuie sa realzam ca un copil, un tanar indiferent de cata activitate si implicare in biserica are, inca nu este un copil a lui Dumnezeu nascut din nou fara o intalnire personala cu Dumnezeu. .Acest lucru e sigur fara nici o alta explicatie deoarece nimeni nu se naste copil a lui Dumnezeu din pantecele mamei”

Gandindu-ma mai mult la acest lucru, am realizat ca cei care se nasc “in biserica” i-si petrec copilaria traind( copiind), modul de comportare al celor din biserica.Intre timp unii dintre acestia au o intalnire reala cu Dumnezeu, se boteaza si urmeaza viata de credinta.Insa altii continua aceiasi viata incercand sa traiasca ca un copil a luiDumnezeu, cand se fac mai mari se boteaza si continua aceiasi viata cu care sa-u obisnuit de mici.Insa in viata lor nici o intalnire cu Dumnezeu.

Dintre acestia unii evolueaza ajung chiar si slujitori ai lui Dumnezeu.

Iinsa in mesajele lor se vede mult lipsa unei intalniri cu Dumnezeu.

Interpreteza jertfa Domnului Isus cu aceiasi putere de curatare ca si a jertfelor din vechime.Pocainta pentru ei este un ritual de curatare si nu o inoire a mintii, care i-ti modifica complet modul de vietuire si in care pacatul e ceva accidental datorita nevegherii.

Intrebarea cu care as vrea sa ma apropii de incheiere este de ce bisericile nu inteleg un lucru. Daca in comert sau intr-o alta institutie vina pentru un esec o poarta in marea majoritate cei care o conduc nu acelasi lucru se poate spune si despre biserica.ESECUL BISERICII IN AFARA DE FAPTUL CA E RESPONSABILITATEA CELOR CARE O CONDUC E SI RESPONSABILITATEA TUTUROR CELOR CE O COMPUN

marți, 24 martie 2009

marturie

In toamna anului 1987 mama mea a fost invitata de o colega la o bis. baptista din oras.In ziua respectiva ne-a spus unde merge si m-a intrebat daca vreau sa o insotesc.Impreuna si cu sora mea am plecat la biserica respectiva.Mi-a placut si am continuat sa merg la acea biserica.Intre timp mama s-a botezat.Dupa botez ne-a intrebat si pe noi daca nu vrem sa ne botezam. Am inceput cursul de caticheza.Mie la biserica i-mi placea, simteam ca am facut o alegere buna si eram hotarat sa merg pe aceasta cale.Insa Dumnezeu ma cerceta sa-mi deschid inima pt. El.Eu credeam ca daca ma duc la biserica, si fiindca eram hotarat sa merg pe aceasta cale pana la sfarsit, i-mi este de ajuns.Dumnezeu insa ma ceceta sa-l primesc ca Domn in viata.Eu pt. ca stiam ce stiam cu privire la mine, oridecate ori eram cercetat i-mi spuneam ca voi da ascultare acelor indemnuri dupa ce ma voi boteza.Am mai fost cercetat de cateva ori, insa eu acelasi raspuns aveam.Simteam ceva ciudat inauntrul meu insa nu stiam ce sa cred.Am terminat caticheza si cu o saptamana inainte de botez, intr-o zi de joi am depus marturia pt. botez.Duminica care a venit am fost la biserica si duminica care urma trebuia sa am botezul.Venise primavara si cum era obiceiul pe atunci, a doua zi noi tinerii am plecat in parc la Simeria.Acolo multe activitati si jocuri.Printre altele noi baietii am jucat fotbal.In timpul meciului, un tanar nu prea incapea de mine.Nefiind pt.prima data cand avea o astfel de atitudine fata de mine, mi-am spus ca trebuie sa o rezolv.Si am rezolvat-o in stilul meu, ca unul venit din lume.A doua zi marti m-am dus la cor, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.Intre timp cei din comitet au venit la biserica.Dupa cor m-au chemat la ei si a fost o discutie. Cum era si firesc nu am mai fost botezat.S-a botezat doar sora mea.Saptamana care a urmat a inceput normal, insa in ziua de miercuri cand eram singur in casa am auzit un glas launtric care-mi spunea. Vezi ca nu te botezi cum vrei tu?Imediat prin fata mi-a s-a derulat toata experienta cu raspunsul meu la cercetarea lui Dumnezeu.Am inteles greseala si mi-am marturisit vina.Nu zic ca a fost ceva usor, deoarece inca mi se parea o banalitate acest lucru.Ma gandeam de ce sunt chiar asa importante acele cuvinte: Vino in viata mea, domneste tu in ea. Insa cum nu prea aveam ce face deoarece ceva launtric ma cerceta si cu experienta proaspat in minte am reusit sa-mi deschid inima pt. El.Apoi am observat ca nu sunt doar cateve cuvinte, deoarece cum mi-am terminat rugaciunea am fost cuprins de o stare de bucurie de nedescris.Saream prin casa de bucurie.Ceva de nedescris.